Viața elevilor și profesorilor de la Școala Medie din satul Poieni (Bucovca), ținutul Herța

Această fotografie îi prezintă pe Maria și Ion Hrebenaru, cadre didactice în Școala Medie din satul Poieni (cunoscut și sub denumirea de Bucovca, în perioada URSS), raionul Hliboca, regiunea Cernăuți. Ion Hrebenaru a fost profesor de limba și literatura română, în timp ce Maria Hrebenaru a fost învățătoare pentru clasele primare. Fotografia surprinde o parte din dedicarea și contribuția lor la educația românească într-un context istoric complex. Fotografie trimisă de Angelina Olaru.

Elevi și cadre didactice ai Școlii Medii din Bucovca (Poieni), reg. Cernăuți, promoția 1969.

Cei trei „piloni” ai Școlii Medii din Poieni (Bucovca), cu elevii lor, anii `70. De la stânga la dreapta: Ion ROTARU, prof. de istorie, fost director și fost primar al satului din anii `90; Ion GREBENARI (HREBENARU), prof. de limba și literatura mold-că (română) și Constantin Rotaru, prof. de biologie.

Cadre didactice, anii `60, sec. trecut. Pe verso scrie următoarele, cu puțin umor: Corul renumit al școlii din Poieni. Sus: Ion Rotaru, Gheorghe Furtună și Sergei Pascaru. Jos: Tatiana Cuzmeriova, directoarea, în mijloc (soția lui Gh. Furtună), iar la margine soția mea – Maria GREBENARI (HREBENARU).

Maria GREBENARI (HREBENARU), profesoară de clasele primare, Școala Medie Bucovca (Poieni), reg. Cernăuți, alături de cea mai numeroasă clasă a sa, din anii `70, sec. trecut.

Maria GREBENARI (HREBENARU), cu cea mai mică clasă din experiența sa de 36 de ani de cadru didactic, la Școala Medie din Bucovca (Poieni), anii `70.

Cernăuți, 1956. Cadre didactice de clasele primare, la recalificare profesională. Primul rând de jos, în bluză albă e Maria GREBENARI (HREBENARU), învățătoare la clasele primare, Școala Medie Bucovca (Poieni), reg. Cernăuți. Restul profesorilor erau din instituții de învățământ din regiunea Cernăuți. Presupunem că toate erau cu predare în limba română.

Elevi și cadre didactice, Școala Medie din Bucovca (Poieni), reg. Cernăuți, promoția 1978.

Maria GREBENARI (HREBENARU), profesoară de clasele primare, cu o clasa, din anii `60, presupunem, Școala Medie din Bucovca (Poieni), reg. Cernăuți.

Bucuria unei familii reunite, după ani de despărțire impusă de sârma ghimpată de la Prut

 

Bucuria unei familii reunite, după ani de despărțire impusă de sârma ghimpată de la Prut (Costiceni, anii ’60). Printre musafiri se numără învățătorul Anton Colac din Bajura-Darabani, refugiat în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial

Un moment deosebit la grădinița din satul Costiceni

Aceasta este o poză făcută la grădinița din satul Costiceni, cu ocazia unei serbări tradiționale. Fetițele și educatoarele sunt îmbrăcate în costume populare, cu ii, fote și baticuri. Băieții poartă haine mai moderne, dar unele au și detalii inspirate din portul popular, cum ar fi căciuli sau veste. 

Preotul Nicolae Pisica, parohul bisericii din Costiceni

Preotul Nicolae al lui Vasile Pisica, parohul bisericii din Costiceni (fostul județ Hotin) între anii 1917-1929 (centru), dascălul Iacob Garbanovschi (dreapta) și epitropul parohial Dumitru Lupoi (stânga). Fotografia datează din anii 20 ai secolului trecut.

Domnica Baban din Pol-Vancicăuți împreună cu copiii

Satul Pol-Vancicăuți, comuna Costiceni.
În foto: Domnica Baban a lui Maxim (Lupu) Pascari, împreună cu copiii săi Nicolae Baban (stânga), Serafim (dreapta), Olga (stânga) și Nicu (în brațe).
Fotografia datează din toamna anului 1945. În același an Domnica a trecut în eternitate

Un grup de lucrători din Costiceni, pe teritoriul pichetului de grăniceri din localitate

Fotografia prezintă un grup de lucrători din Costiceni, pe teritoriul pichetului de grăniceri din localitate (la zastavă). În imagine, sunt 11 bărbați. Rândul de sus: Al doilea de la stânga este Nicu Rotari. Rândul de jos: Al cincilea de la stânga este Nicolae Rotari.

Elevii școlii din Costiceni, împreună cu diriginta Liuba Vasilievna Pascari-Rața

Elevii școlii din Costiceni, împreună cu diriginta Liuba Vasilievna Pascari-Rața (anul de învățământ 1975-1976)

Nicolae Smochină, Constantin Lupoi și Mihai Cârstea (Costiceni, perioada sovietică)

Nicolae Smochină, Constantin Lupoi și Mihai Cârstea

Nicolae Smochină din Costiceni, împreună cu un camarad în Armata română (București - 1927)

Nicolae Smochină din Costiceni, împreună cu un camarad în Armata română (București - 1927)

Începutul colectivizării la Vancicăuți

Această fotografie surprinde un moment din perioada colectivizării la Vancicăuți, un proces impus de regimul sovietic în anii postbelici. Imaginea prezintă un grup mixt de bărbați și femei, îmbrăcați în haine de muncă și uniforme, reflectând transformările sociale și economice ale satului. Prezența unor tineri și a unor copii sugerează implicarea întregii comunități în noile structuri agricole colective.

Un meci amical disputat între echipele de fotbal din Nesvoia și Stălinești

 

Un meci amical disputat între echipa de fotbal din Nesvoia și echipa de fotbal din Stălinești (anii 1975-77).

Poeta Zinaida Smochină-Rotaru, împreună cu elevii și profesorii de la Școala din Costiceni (anul 1998)

Poeta Zinaida Smochină-Rotaru, împreună cu elevii și profesorii de la Școala medie din Costiceni (anul 1998)

Taraful lui Toadere Captari la Kiev (5 februarie 1956)

În perioada postbelică, una dintre primele apariții notabile pe scena națională al colectivului orchestrei „Izvoraș” a avut loc în anul 1956. Pe data de 5 februarie, orchestra virtuosului instrumentist a reprezentat regiunea Cernăuți la Concursul Republican al Colectivelor Amatoricești de Artă Muzicală, eveniment cultural desfășurat în orașul Kiev, capitala Ucrainei Sovietice.
De remarcat că atunci orchestra satului Costiceni a devenit laureată a concursului respectiv. Componența orchestrei în acea perioadă includea următorii instrumentiști, de la stânga la dreapta: Toadere Constantin Captari (vioară),  Toadere Ion Captari (tropetă), Serghei Toadere Captari (mandolină), Grigore Anastas (acordeon), Andrei Toadere Rața (contrabas), un instrumentist ucrainean pe nume Chibici (țambal), Hariton Constantin Captari (vioară) și Vladimir Petru Zagorschi (chitară).

Taraful lui Toadere Captari pe bulevardul Hresciatic

Ilie și Natalia Dilion, cu nepoata Aleftina. Vancicăuți, 1936

 

Ilie și Natalia Dilion, cu nepoata Aleftina. Vancicăuți, 1936

Vlad Burlacu cu mama Solomia. Satul Tărăsăuți, anul 1954

Vlad Burlacu cu mama Solomia. Satul Tărăsăuți, regiunea Cernăuți, anul 1954

Fanfara din satul Berestea (anii 70)

 

În această fotografie este surprinsă fanfara din satul Berestea (anii 70). Grupul de muzicieni este compus din opt bărbați care cântă la instrumente de suflat și percuție. Primul bărbat din stânga, Nicolae Dolghi, cântă la trompetă. Muzicienii poartă haine simple, specifice acelei perioade, inclusiv pălării. Atmosfera pare a fi una relaxată, caracteristică unui eveniment local sau unei sărbători. Fanfarele erau adesea elemente centrale în viața culturală a comunităților rurale de pe Valea Prutului, aducând bucurie și energie prin muzica lor.

Corul de copii și tineret al satului Vancicăuți (anii 60)

Corul de copii și tineret al satului Vancicăuți (anii 60)

Trei locuitori ai satului Berestea (perioada țaristă)

Fotografia prezintă trei locuitori ai satului Berestea din ținutul Hotin (perioada țaristă). Cei trei sunt îmbrăcați în haine ale acelei vremi, bărbații purtând costume și încălțăminte tipică, iar femeia având o ținută modestă și o coafură simplă.

Un grup de tineri din Costiceni, muncind la câmp (1961)

Fotografia arată un grup de tineri din Costiceni, muncind la câmp (perioada sovietică, 1961). Femeile poartă baticuri, iar bărbații sunt îmbrăcați simplu, potrivit pentru munca agricolă în colhoz. Imaginea reflectă munca colectivă specifică acelei perioade.

Un grup de lăutari din satul Costiceni (anii ’60-’70)

 

Această fotografie surprinde un grup de lăutari din satul Costiceni și reprezintă o mărturie valoroasă a tradițiilor muzicale locale (anii ’60-’70). În imagine, de la stânga la dreapta, pot fi recunoscuți: Toadere al lui Ionică Captari, cu trompeta, Hariton Captari, cu vioara, Pintilie Anastas și Visarion Arcan, ambii cu acordeoanele, Sârghi Baban, toboșar, ușor de identificat datorită mustății și un bărbat neidentificat lângă tobă.

În prima variantă a fotografiei, la dreapta se află și o femeie, care însă a fost eliminată dintr-o versiune ulterioară a imaginii, printr-o intervenție fotografică menită să modifice compoziția originală.

Această ajustare rămâne un detaliu interesant, care ridică întrebări despre contextul și scopul retușării, dar indiferent de modificări, fotografia păstrează vie amintirea lăutarilor din Costiceni și a muzicii lor.

Serafima Corețchi și Zinaida Coșcodan - lucrători ai Bibliotecii din Costiceni

„Fără biblioteci, nu există civilizație.” – Ray Bradbury.
În fotografie: Serafima Corețchi și Zinaida Coșcodan, angajate ale Bibliotecii din Costiceni, instituție închisă în anul 2021.
În perioada sovietică, primul conducător al bibliotecii centrale a fost Iurii V. Poltașevschi, fost tanchist și veteran de război. După el, instituția a fost condusă de Antonina Ș. Precup și Serafima Corețchi.
În cătunul Pol-Vancicăuți, biblioteca i-a avut ca șefi pe Valentina V. Colac, Maria M. Govornean, Tatiana Garabagiu, iar ulterior pe Viorica G. Stanciu. Biblioteca din cătunul Dumeni a fost condusă de Zinaida Gortopan-Coșcodan.
La 1 ianuarie 2018, biblioteca din Costiceni avea un fond de 11.318 cărți, iar cea din Dumeni, 4.742. Ultima bibliotecară a satului Costiceni, Viorica G. Stanciu, a fost eliberată din funcție în 2021, moment ce a marcat sfârșitul unei epoci în care biblioteca a jucat un rol esențial în viața culturală a comunității.

Agafia Rotari și Eudochia Șeremet (Costiceni, 1956)

Agafia Rotari și Șeremet Eudochia (Costiceni, 1956)

Activitate didactică la Grădinița „Steluța” din Costiceni (1990)

Seminar regional al creației populare „A fost odată...”, desfășurat la Grădinița „Steluța” din Costiceni (1990).
La activitatea didactică coordonată de Ana V. Dogolici au participat poeta Zinaida Smochină-Rotaru, rapsodul Toadere Captari și profesorul Serghei F. Captari.

Nicolae Rața din Costiceni, în prizonierat la austrieci

Fotografia îl prezintă pe Rața Nicolae al lui Dumitru din Costiceni (născut în 1892), un militar aflat în prizonierat la austrieci în perioada Primului Război Mondial. Nicolae este așezat pe un scaun, iar lângă el, stând în picioare, se află un camarad de armă. Imaginea evocă vremurile dificile ale războiului și prizonieratului.

Absolvenții școlii din Costiceni. Anul 1980

Absolvenții școlii din Costiceni. Anul 1980

Taraf din Costiceni. Anul 1948

Costiceni. Anul 1948. În taraful din imagine sunt reprezentați: Ionică Captari (vioară), Toadere al lui Ion Captari (vioară), Vasilică Banari (acordeonul mic), Deomid Valcanescu (acordeonul mare). La contrabas se află Toadere Pascari, tatăl-socru al profesorului Deomid Savca, care nu participa în orchestra „Izvoraș”, dar uneori, îi plăcea să cocheteze la acest instrument muzical.

Elevii și profesorii din Costiceni, uniți prin tradiție (anii 30)

Fotografia, realizată prin anii ’30, surprinde un grup mare de elevi și profesori de la școala primară din Costiceni. Copiii sunt îmbrăcați în costume naționale românești, băieții purtând cămăși albe cu brâuri, iar fetele ii tradiționale și cătrințe, multe dintre ele având mărgele la gât. Profesorii și câțiva lucrători sanitari din localitate, sunt poziționați în centrul fotografiei. Printre aceștia se numără directorul școlii George Munteanu și învățătorul Epifanie Supocoinâi -  importanți animatori culturali din Costiceni în perioada interbelică. Fundalul arată clădirea fostei școli, iar în partea dreaptă se observă o gospodărie.

A doua fotografie completează procesul educațional în școală și surprinde un moment de sărbătoare, unde copiii joacă hora. Ei sunt acompaniați de o mică formație muzicală. Școala din Costiceni nu era doar un loc de învățătură, ci și un centru de păstrare a tradițiilor românești, unde dansul, muzica și portul popular făceau parte din educația copiilor.

Vasile Steț din Berestea, în fața Primăriei din Cernăuți

Vasile Steț din Berestea, în fața Primăriei din Cernăuți (perioada românească).

Artiștii amatori români din regiunea Cernăuți, pe platoul de filmare al televiziunii din Cernăuți (1977)

Cernăuți, 1977. Fotografiile îi înfățișează pe artiștii amatori români din regiunea Cernăuți, participând la Festivalul de cântece populare „Izvorul”, organizat pe platoul de filmare al televiziunii regionale de stat din Cernăuți de către regizorul Benedict Pucaevici (pe foto - în centru, originar din Pătrăuții de Jos pe Sirețel cu origini gurale, polonofon și vorbitor de română).

Printre participanți se remarcă Toadere Captari, cunoscut instrumentist și meșter popular din Costiceni, și nepoata sa Iulia Captari-Bidașcu, care la acea vreme era conducătoare artistică la Casa de cultură din Costiceni.

Un grup de recenzori, în fața primăriei din Costiceni în timpul recensământului populației din 1989

Fotografia prezintă un grup de recenzori, în fața primăriei din Costiceni, în timpul recensământului populației din 1989. Persoanele din fotografie țin în mâini genți speciale, probabil conținând formulare și documente necesare pentru recensământ. Imaginea surprinde un moment istoric important, ilustrând munca depusă de recenzori pentru a aduna date despre populație.

În vizită la pichetul de grăniceri din Costiceni (28 mai 1965)

Un grup de elevi din Costiceni, însoțiți de profesoara Maria Muntean și viitoarea profesoară Ludmila Popiciuc, în vizită la pichetul de grăniceri din localitate (28 mai 1965)

Fanfara satului Cerlena Mare (anii '30 - '40)

Fanfara satului Cerlena (anii '30–'40)

Domnica Nicorici din Costiceni, în vizită la Darabani (1911)

Această fotografie din anul 1911 o înfățișează pe Domnica Nicorici, o locuitoare a satului Costiceni, în timpul vizitei sale la Darabani, Regatul României. Domnica pozează cu demnitate, îmbrăcată în haine specifice vremii, cu o maramă pe cap și batistă în mână, reflectând sobrietatea și eleganța de atunci.