Moșteniri vizuale de pe Valea Prutului

Lidia, Irina, Eleonora și Didina. Patru fete din satul Mămăliga, regiunea Cernăuți, 1957

Lidia, Irina, Eleonora și Didina. Patru fete din satul Mămăliga, regiunea Cernăuți, 1957.

Tineri din comuna Mămăliga, județul Hotin (anii 30)

Natalia Lozneanu, Ionel Baltă și Zinaida Corduneanu (anii 30).
Tineri din comuna Mămăliga, județul Hotin (perioada românească).

Înmormântare într-un sat din nordul Basarabiei, anii ’50

Înmormântare în sat, anii ’50
Fotografie din perioada sovietică, realizată în timpul unei înmormântări într-un sat din nordul Basarabiei. În jurul sicriului s-au adunat rudele și sătenii, alături de preot. Imaginea surprinde atmosfera comunitară și păstrarea tradițiilor religioase.

Nicolae Rotari, locuitor din Pol-Vancicăuți/Costiceni (anii ’50)

Nicolae Rotari, locuitor din Pol-Vancicăuți/Costiceni, regiunea Cernăuți, fotografiat în anii ’50.

Hramul satului Berestea (21 septembrie 1958). În prim-plan - Petru și Natalia Sagin din Costiceni.

Hramul satului Berestea, 21 septembrie 1958. În prim-plan - Petru și Natalia Sagin din Costiceni. În spate, o mulțime de oameni - sute de săteni și oaspeți din împrejurimi adunați la sărbătoare. Așa arătau hramurile de altădată.

Cernăuți, 1940. Dedicație emoționantă

Cernăuți, 1940. Data exactă a acestei fotografiei nu se cunoaște, însă dedicația scrisă pe verso poartă data de 27 iunie 1940 — cu o zi înainte ca trupele sovietice să ocupe orașul de pe Prut.
Instantaneul, realizat la studioul „Foto Bellona” de pe Strada Română Nr. 7, surprinde o zi aparent obișnuită: trecători, elevi, o femeie în uniformă (probabil profesoară). Pe 28 iunie, Armata Roșie avea să intre în oraș, punând capăt a două decenii de administrație românească.
Pe verso se află o dedicație emoționantă, scrisă caligrafic: „Cu toată dragostea, celei mai scumpe tovarășe de bucurii și necazuri și ideale prietene: Lucia de la Silvia. 27.VI.1940 Cernăuți.”

Elevii din Costiceni alături de profesorul Serghei F. Captari (Kiev, 1956)

Kiev, 1956. Elevii din Costiceni, regiunea Cernăuți, alături de profesorul lor Serghei F. Captari - după ce au obținut locul II la olimpiada republicană din Ucraina Sovietică.

„Copil fiind, vărul și vecinul meu Toadere Captari m-a învățat să cânt la frunză, la fluier și la mandolină... Datorită acestei amintiri am hotărât să organizez în școală un ansamblu de elevi. Opt băieți cântau din fluiere, patru fetițe îi acompaniau la balalaici cu șase strune, iar eu cântam la baian. Repertoriul era alcătuit din melodii populare românești și rusești. Fetele, pe lângă acompaniament, mai cântau și cu vocea. Toți erau elevi în clasa I.

În anul 1956, ansamblul nostru a participat la olimpiada republicană din orașul Kiev. Am obținut locul doi pe Ucraina. Eu, ca organizator, am fost răsplătit cu o diplomă de la Ministerul Învățământului, un baian și 120 de ruble sovietice. Iar școala a primit un set de domre. Peste puțin timp am devenit „Excelent în educația publică din Ucraina”, iar după aceea mi s-a încredințat și conducerea corului de la Casa de Cultură din Costiceni”.

din amintirile lui Serghei F. Captari (1926-2006)

Iacob Scorocârja din comuna Mămăligă în armata țaristă

Bărbatul dreapta este Iacob Scorocârja din comuna Mămăligă, ținutul Hotin. Fotografia datează din perioada țaristă

Biserica din satul Berestea, în procesul de construcție (începutul anilor '90)

Biserica ortodoxă din satul Berestea, regiunea Cernăuți, în procesul de construcție (începutul anilor '90).

Lucrările au demarat la inițiativa fostului preot paroh Dimitrie Melniciuc, care a slujit între 1989 și 2012 și care a murit în floarea vieții, la vârsta de 48 de ani.

Biserica a fost sfințită pe 28 august 1996. Anul acesta se împlinesc 30 de ani de la sfințire.

Natalia Sagin cu soacra sa Ana și băieții Leon Sagin și verișorul Andrei Rața (Costiceni, 1949)

Costiceni, 1949. Natalia Sagin (Lozneanu) cu soacra ei Ana Sagin (Ciolacu) și băieții - Leon Sagin și verișorul Andrei Rața.

Școala medie din Costiceni, regiunea Cernăuți (anii 80)

Fanfara de copii a satului Costiceni, condusă de profesorul Vladimir A. Vatamanu (9 mai 2002)

Fanfara de copii a satului Costiceni, condusă de regretatul profesor Vladimir A. Vatamanu (9 mai 2002)

Familia Nicorici-Popiciuc la Salehard, Siberia (până în 1958)

Salehard, Siberia, înainte de 1958.
La mii de kilometri de casă, două familii de români deportați - Popiciuc din Mahala și Nicorici din Costiceni, localități din actuala regiune Cernăuți, s-au găsit unul pe altul în mijlocul Siberiei și și-au unit destinul. În jurul mesei: Constantin și Liuba (soț și soție), fratele ei Serafim, sora Axenia, mama Maria și alți membri ai familiei. Și trei copilași născuți în exil, care nu văzuse încă baștina strămoșească.
Zâmbesc. Pentru că viața merge înainte chiar și în Siberia.

Vasile Nicorici cu soția Fevronia și fiul Andrei (apx.1950-1951)

Vasile Nicorici cu soția Fevronia și fiul Andrei (Costiceni, apx.1950-1951)

Reîntâlnirea unei familii despărțite de sârma ghimpată (anii ’60)

Reîntâlnirea unei familii despărțite de sârma ghimpată (Vancicauți, anii ’60).
Ion Surugiu îl primește în vizită pe fiul său, Vladimir, refugiat în România după evenimentele din anii ’40.
Imaginea exprimă bucuria revederii și subliniază rezistența legăturilor familiale în fața contextului istoric și politic.

Elevii Școlii din Costiceni cu diriginta Profira Gr. Nicorici (1958)

O după-amiază de duminică la Costiceni, regiunea Cernăuți (1965)

O după-amiază de duminică la Costiceni, regiunea Cernăuți (1965). Bărbații s-au adunat pe iarbă, la marginea drumului, cu cărțile de joc în mână. O bicicletă rezemată de gard, vara în toi – o imagine ce păstrează vie tradiția duminicilor în sat, când oamenii încă se mai adunau ca să schimbe o vorbă.

Natalia Lozneanu și Nicolae Pascariuc (comuna Mămăliga, 16 august 1934)

Natalia Lozneanu și Nicolae Pascariuc (16 august 1934)

Elevii școlii din Costiceni, alături de diriginta Maria A. Rața (1984)

Anul 1984. Elevii școlii din Costiceni, regiunea Cernăuți, alături de diriginta Maria A. Rața

Maria Rața cu feciorașul Andrei. Costiceni, regiunea Cernăuți, anul 1944

Vladimir Vataman cu verișoara sa Uliana (Costiceni, anii 30)

Costiceni, județul Hotin, anii '30. Înainte de „eliberarea” sovietică de sub „jugul” românesc.

În fotografie: Vladimir Vatamanu cu verișoara sa Uliana — o fotografie făcută înainte ca lumea lor să se sfărâme.

În anii foametei din 1946-1947, în încercarea disperată de a găsi hrană pentru familia sa, Vladimir Vataman a plecat în Galiția.

Destinul i-a fost nemilos. Vladimir și-a găsit sfârșitul departe de casa părintească. Cel mai probabil a murit de foame, slăbit și epuizat, sau poate a fost omorât de tâlharii care bântuiau ținutul în acea perioadă. Nu se știe nimic de el până în ziua de azi.

Acasă, foametea organizată de sovietici nu a iertat pe nimeni. Vladimir era căsătorit cu Mărioara Baban și avea o fetiță. Micuța a murit de foamete. Tot de foamete au murit părinții lui - tatăl Alexei, mama Irina și fratele Gheorghe.

Aceste mărturii trebuie spuse și amintite, pentru ca suferința acelor timpuri să nu fie niciodată uitată.

Școala medie din Costiceni, regiunea Cernăuți, în perioada sovietică. În fotografie apar învățătoarea Eugenia Vladimirovna (?) și profesoara Valentina V. Colac, alături de elevii lor

Nunta Elisabetei și a lui Remus Tanas din Coșuleni, comuna Mămăliga (1960)

Coșuleni, comuna Mămăliga, anul 1960. Nunta Elisabetei și a lui Remus Tanas - mireasa în voal alb, mirele alături, familia strânsă în jur.

Trei fotografii din arhiva familiei Leancă din satul Dranița/Șendreni

1954 — Serafim și Ana Leancă, în fața unui edificiu, iarna

1946 — Serafim Leancă la armată, în uniformă sovietică, alături de un camarad cu balalaică

1958 — Serafim cu fiul său Boris în curte, de Paști

O întâlnire între rude și prieteni la Negrinți. Familiile Melinte, Maneață și Zmuncilă, anii '60

Familia Codița din comuna Mămăliga, regiunea Cernăuți (1951)

Fotografia înfățișează familia Codița din comuna Mămăliga, regiunea Cernăuți (1951). În centru o regăsim pe Paulina Codița, alături de pruncul Valeriu. În dreapta ei se află soțul Leonid Codița, iar lângă el, fiul lor mai mare, Mircea. În stânga, este o fată care era dădaca copiilor. Leonid Codița era croitor de meserie, iar Paulina provenea din familia Țâmpău din Stupca, județul Suceava.

Școala medie din Dranița/Șendreni, anul 1966. Clasa a 4-a alături de învățătorul lor

Școala medie din Dranița/Șendreni, anul 1966. Clasa a 4-a alături de învățătorul lor.

Țărani români din satul Mălinești, fotografiați de profesorul și etnologul Romulus Vuia

Țărani români din satul Mălinești (regiunea Cernăuți), fotografiați de profesorul și etnologul Romulus Vuia.

Bărbații sunt îmbrăcați cu căciulă, cămașă lungă, curea, cojoc, pantaloni albi, cizme și bocanci. Femeia poartă broboadă albă, cămașă, cojoc, fotă, traistă.

În plan secund se disting alte grupuri de oameni: bărbați, copii și un militar, îmbrăcați în haine de influență urbană. Un băiat are în mână ziare pentru vânzare. În plan îndepărtat se disting atelaje din lemn cu tracțiune animală, pe străzile orașului (probabil Noua Suliței), precum și case cu acoperișuri de țiglă.

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației din Mălinești era vorbitoare de română (94,96%)

Școala medie din Mămăliga, regiunea Cernăuți. Învățătoarea Serafima S. Matvievici alături de elevii săi.

Școala medie din Mămăliga, regiunea Cernăuți

Învățătoarea Serafima S. Matvievici alături de elevii săi

Familiile Bucevschi și Gherdic din Negrinți (anii 60)

O fotografie din Negrinți, regiunea Cernăuți.
Familiile Bucevschi și Gherdic - două cupluri tinere lângă un copac și o casă bătrânească.

Învățătoarea Sima I. Rusnac și elevii ei (Șendreni, 1964)

Școala din Dranița/Șendreni, clasa 1A, anul de învățământ 1964-1965. Doamna învățătoare Sima I. Rusnac și elevii ei - o generație întreagă într-o singură fotografie.

Cenaclul de poezie de pe lângă redacția ziarului raional din Noua Suliță, anul 1963

Cenaclul de poezie de pe lângă redacția ziarului raional din Noua Suliță, anul 1963. În fruntea grupului — profesorul Ion Bejenaru din Dinăuți, președintele cenaclului. Primul din dreapta: tânărul Tudor Colac, originar din Costiceni — cel care va deveni doctor în filologie și etnologie, om de cultură și știință.

Satul Costiceni, regiunea Cernăuți, prima zi de școală - anii '80

Copiii grădiniței din Mămăliga, 1969-1970, fotografiați lângă bradul de Anul Nou.

Calinciuc Vasile și Vadavoi Serafima în ziua nunții lor, înconjurați de familie și prieteni (Mămăliga, anii '60)

Calinciuc Vasile (originar din Coritna) și Vadavoi Serafima (originară din Mămăliga) în ziua nunții lor, înconjurați de familie și prieteni (anii '60).

Localnici din Mălinești, Berestea, Șerbinți și Doljoc, participând la un seminar agricol

Un grup de localnici din satele Mălinești, Berestea, Șerbinți și Doljoc, participând la un seminar agricol (perioada sovietică).

Un grup de studente și profesorii lor (Cernăuți, perioada românească)

Orașul Cernăuți (perioada românească). Un grup de studente și profesorii lor, fotografiați la atelierul lui Iacob Brüll de pe Strada Regele Ferdinand. S-au îmbrăcat cu grijă, s-au aranjat în rânduri, au stat nemișcați câteva secunde. O amintire de grup - sfârșitul unui an școlar, o promoție, un moment care merita păstrat. În iunie 1940, tancurile sovietice au intrat în Cernăuți. Pentru cei din fotografie a început o cu totul altă viață.

O familie din Bucovina pozând în fața unei case cu acoperiș de stuf (anii '20–'30)

O familie din Bucovina pozând în fața unei case cu acoperiș de stuf (anii '20–'30). Imaginea reunește trei generații - bunicii, copiii și nepoții - surprinși într-un moment de sărbătoare.

Teodor Pascari alături de familie și rude (1948)

23 mai 1948. Fotografia îl prezintă pe Teodor Pascari din Costiceni (primul bărbat din dreapta), alături de membrii familiei și rudele sale apropiate. Imaginea surprinde un moment de familie din viața comunității rurale bucovinene de după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Cuplu din Cernăuți (perioada interbelică)

Un cuplu din Bucovina interbelică, fotografiat într-un atelier din Cernăuți. Ea poartă cu mândrie costumul popular, iar el costumul elegant al vremii. O imagine care păstrează peste decenii frumusețea, demnitatea și identitatea unei generații.

Habulea Anastasia și Orașanu Gheorghe, locuitori din Colincăuți

Habulea Anastasia și Orașanu Gheorghe, locuitori din Colincăuți, ținutul Hotin - fotografiați în perioada 1900–1905, cu ocazia nunții. Împreună au întemeiat o familie și au dat viață la șapte copii - o mărturie vie a rădăcinilor adânci ale acestui neam.

Țărani așezați pe trotuar, în centrul orașului Cernăuți (24 iulie 1941)

Țărani așezați pe trotuar, în centrul orașului Cernăuți (24 iulie 1941). Un grup de oameni simpli, unii desculți, surprinși într-un moment de așteptare. Fotografia a fost realizată de reporter-fotograf german Willy Pragher la mai bine după o lună de la reintrarea trupelor române în nordul Bucovinei, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Fotografie de familie. Toporăuți (circa 1930–1934)

Fotografie de familie. Toporăuți (circa 1930–1934)
De la stânga la dreapta: Ivan Macarenco (capul familie) cu soția Maria și fiica Fruzina (n.18 iulie 1915).
Fotografia aparține familiei Maxim Golban (nepotul Fruzinei) din satul Petrunea, raionul Glodeni, ai cărui strămoși fac parte din cele 60 de familii fondatoare ale satului, venite din Colincăuți, județul Hotin, în urma reformei agrare din 1918.

Militari ai Armatei Roșii odihnindu-se lângă Turnului lui Bismarck (1945)

Militari ai Armatei Roșii odihnindu-se lângă Turnului lui Bismarck. Printre ei se regăsesc localnici din Costiceni (1945)

Preotul Aurel Pițul, împreună cu enoriașii bisericii din Costiceni, regiunea Cernăuți (anii ’90)

Postări populare