Se afișează postările cu eticheta Perioada post-sovietică. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Perioada post-sovietică. Afișați toate postările

Costiceni, anii ’90. Săteni adunați la sfat

 

Costiceni, anii ’90. Săteni adunați la sfat: Vataman Maria a lui Leonte (mama poetului Ion Vatamanu), Nicorici Andrei al lui Ștefan, Popiciuc Constantin, Nicorici Andrei al lui Armin, Vataman Ionică al lui Efim și Mihalaș Pâslaru.

O formație muzicală din localitatea Mămăliga

 

Fotografia prezintă o formație muzicală din localitatea Mămăliga, regiunea Cernăuți.
De la dreapta la stânga: Toadere Nistrean – acordeon, Vlad Malear – tobă, Ilarion Duminica – trompetă, Axentie – saxofon, Valeriu Abramciuc – saxofon, Valeriu Usaci din Nesvoia – trombon
Fotografie oferită de Vlad Malear.

Serbare de Crăciun la Grădinița din Costiceni (23 decembrie 1993)

 

Serbare de Crăciun la Grădinița din Costiceni (23 decembrie 1993).
Copiii, îmbrăcați în costume tradiționale românești, stau așezați în două rânduri, iar în spatele lor se află educatoarele instituției preșcolare, de asemenea îmbrăcate în port popular.

Membrii faimoasei Orchestre de muzică populară „Izvoraș” din Costiceni

Membrii faimoasei Orchestre de muzică populară „Izvoraș” din Costiceni, sub conducerea artistică a lui Vladimir Șeremet, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina

 Membrii orchestrei sunt fotografiați în aer liber, într-un cadru natural, care reflectă autenticitatea și legătura lor profundă cu tradiția muzicală românească

 Înființată în 1948 de către rapsodul Toadere Captari, orchestra „Izvoraș” a fost prima formație artistică populară românească din regiunea Cernăuți de după război. Cu o puternică încorporare în tradiția tarafului vechi moldovenesc, „Izvorașul” a jucat un rol esențial în păstrarea și promovarea muzicii populare românești în ținut. 

În ciuda succesului și recunoașterii de care s-a bucurat, orchestra a fost desființată în 2018, imediat după sărbătorirea jubileului de 70 de ani, marcând astfel sfârșitul unei ere în muzica populară din localitatea Costiceni. Fotografiile de mai jos pot fi găsite în cartea „Toadere Captari - un veritabil rapsod de pe Valea Prutului” de Sergiu Barbuța.

Trei doamne din Costiceni, în fața monumentului ostașilor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial

Ecoul războiului... Fotografia surprinde un moment de profundă reculegere în fața monumentului sătenilor căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial din satul Costiceni, regiunea Cernăuți. În prim-plan, trei femei în vârstă, își pleacă frunțile spre placa memorială. Una își atinge numele cu palma, parcă mângâind o amintire, celelalte două se sprijină cu fruntea de piatra rece, într-un gest sfâșietor de durere mută. Fundalul este dominat de monumentul sobru, pe care sunt incrustate numele celor căzuți în război – fii, frați sau soți ai acestor femei. Aceasta nu este o imagine a „victoriei” – ci una a pierderii, a memoriei vii și a durerii care nu se stinge.

Veterani ai celui de-Al Doilea Război Mondial din satul Costiceni (anii ’90)

Veterani ai celui de-Al Doilea Război Mondial din satul Costiceni, regiunea Cernăuți (anii ’90). Din cei 313 locuitori ai satului Costiceni trimiși pe front în 1944, doar 179 s-au întors acasă. Ceilalți 134, aproape 43%, și-au pierdut viața pe câmpul de luptă, jertfindu-se în cumplitele împrejurări ale războiului.

Un moment deosebit la grădinița din satul Costiceni

Aceasta este o poză făcută la grădinița din satul Costiceni, cu ocazia unei serbări tradiționale. Fetițele și educatoarele sunt îmbrăcate în costume populare, cu ii, fote și baticuri. Băieții poartă haine mai moderne, dar unele au și detalii inspirate din portul popular, cum ar fi căciuli sau veste. 

Serafima Corețchi și Zinaida Coșcodan - lucrători ai Bibliotecii din Costiceni

„Fără biblioteci, nu există civilizație.” – Ray Bradbury.
În fotografie: Serafima Corețchi și Zinaida Coșcodan, angajate ale Bibliotecii din Costiceni, instituție închisă în anul 2021.
În perioada sovietică, primul conducător al bibliotecii centrale a fost Iurii V. Poltașevschi, fost tanchist și veteran de război. După el, instituția a fost condusă de Antonina Ș. Precup și Serafima Corețchi.
În cătunul Pol-Vancicăuți, biblioteca i-a avut ca șefi pe Valentina V. Colac, Maria M. Govornean, Tatiana Garabagiu, iar ulterior pe Viorica G. Stanciu. Biblioteca din cătunul Dumeni a fost condusă de Zinaida Gortopan-Coșcodan.
La 1 ianuarie 2018, biblioteca din Costiceni avea un fond de 11.318 cărți, iar cea din Dumeni, 4.742. Ultima bibliotecară a satului Costiceni, Viorica G. Stanciu, a fost eliberată din funcție în 2021, moment ce a marcat sfârșitul unei epoci în care biblioteca a jucat un rol esențial în viața culturală a comunității.


Sfințirea Troiței din Pol-Vancicăuți/Costiceni (începutul anilor 90)

Imediat după căderea comunismului, la Costiceni începe procesul de renaștere a vieții spirituale. Prin contribuția și eforturile enoriașilor, îndrumați de preotul Dumitru Mândrescu, în localitate au fost ridicate două troițe noi, una la Pol-Vancicăuți și cealaltă la Dumeni. 

La Pol-Vancicăuți, ceremonia de sfințire a fost oficiată de preotul paroh și părintele Alexei Arseni din Tărăsăuți, cu participarea credincioșilor din comunitate. De la acest eveniment s-au păstrat două fotografii. A fost o zi de mare sărbătoare pentru întregul sat. 
De remarcat că în anii '60, la ordinul conducerii raionale de atunci, toate troițele din Costiceni aflate la marginea drumului au fost înlăturate în mod ostentativ și duse la periferia cimitirului. Ele erau considerate de autorități drept „focare” sau „instrumente de rezistență religioasă în fața regimului sovietic”. 

Sursa: Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din Costiceni. 140 de ani de istorie (1879-2019) - Sergiu Barbuța. - Drobeta-Turnu Severin, 2019

Postări populare