Artă, cultură, sport


Fotografia prezintă un grup de elevi ai Școlii de Muzică din Costiceni, defilând în cadrul unui eveniment festiv desfășurat în perioada sovietică.

În zilele de 7-8 iunie 1938, Corul Căminului Cultural „Împăratul Traian" din Costiceni a scris istorie la București, participând la una dintre cele mai grandioase manifestări culturale ale României interbelice - Concursul Național de Muzică Corală Țărănească, organizat în cadrul Congresului General al Căminelor Culturale din România, dedicat Zilei Restaurației.

Fundația Culturală Regală „Principele Carol", înființată în 1921 cu misiunea emancipării culturale a satelor, a orchestrat această celebrare grandioasă a culturii rurale românești. Arenele Romane din București au fost inundate de peste 5.000 de săteni din toată țara, iar în această mulțime impresionantă, delegații din Basarabia s-au remarcat prin portul și ținuta lor tradițională. Nu mai puțin de 628 de cămine culturale din Basarabia au fost reprezentate la acest eveniment istoric!

Formația corală din Costiceni, condusă cu măiestrie de profesorul George Munteanu, director al școlii locale, a reprezentat județul Hotin alături de corul Căminului Cultural „Spiru Haret" din Vancicăuți. Și ce prestație au oferit aceste două coruri de pe Valea Prutului - o adevărată minune artistică! Corul din Costiceni a câștigat Premiul I la compartimentul „Autenticitatea costumului național românesc" și Premiul II la interpretare corală, în timp ce corul din Vancicăuți a obținut Premiul I la interpretare corală.

Repertoriul care a cucerit inimile publicului a inclus „Foaie verde trei trifoi", „Ce vii bade târzior?", „Verde-i crângul și umbros", „La revedere, copile dragă", „Negruța Bănățeană" și multe alte bijuterii ale folclorului românesc. Aceste cântece au fost interpretate de 50 de persoane din Costiceni - profesori, funcționari de stat și simpli plugari, toți membri ai Căminului Cultural „Împăratul Traian". Printre ei se afla și tânărul violonist de 15 ani, Toadere Captari, alături de fratele său Hariton Captari, care și-au găsit aici inspirația pentru o viață dedicată muzicii populare.

Delegația din Costiceni a fost însoțită de Ion Nagrudnâi, subinspector școlar pe județul Hotin, și de Iancu Duzinschi, inspector regional Cernăuți. Succesul a fost atât de răsunător încât corul a fost invitat să cânte la Radio București, interpretând cântece din creația populară românească - o onoare extraordinară pentru acea vreme!

Ca recunoaștere pentru contribuția culturală excepțională, Căminul Cultural „Împăratul Traian" din Costiceni a primit un premiu bănesc și un aparat de radio marca „Philips", pus la dispoziția întregii comunități pentru audiții muzical-culturale în sala mare a școlii. Și mai impresionant, ca semn de apreciere pentru contribuția în domeniul cultural, căminul a primit un dar special de la Regele Carol al II-lea - un plug, simbolizând legătura profundă dintre muncă și cultură.

Profesorul George Munteanu mărturisea despre „misiunea de aleasă noblețe a mișcării artistice de la Costiceni pentru cultivarea sătenilor și a limbii române", subliniind cum arta corală servea „cu dăruire lupta pentru emanciparea culturală a populației". El credea ferm că acei țărani care „ziua prelucrau pământul și îngrijeau vitele și oile, iar seara învățau notele muzicale" se apropiau de carte și de învățătură prin muzică, înrolându-se în procesul de educare a spiritului național și patriotic.

Corul din Costiceni nu s-a oprit la acest succes. A continuat să domine concursurile județene din Hotin, câștigând locul I în 1936, 1938 și 1939, și locul II în 1937, în frumoasa sală a Ateneului popular „Bogdan Petriceicu Haşdeu". În 1935, formația corală număra 52 de membri, iar în 1939 ajunsese la 106 membri - o creștere impresionantă care demonstrează popularitatea și impactul acestei inițiative culturale.

Un inspector al căminelor culturale din județul Hotin scria în 1939: „Căminul Cultural „Împăratul Traian" din Costiceni a organizat unul dintre cele mai bune coruri din județul Hotin. E condus cu deosebit talent de către Dl. George Munteanu și e format din săteni și sătence. Cântă Duminicile și în fiecare zi de sărbătoare la biserică. Coriștii și coristele s-au prezentat în costum național de toată frumusețea, păstrând specificul costumelor moldovenești de pe malul Prutului. Vioi și disciplinați și-au atras dragostea publicului."

Astăzi, la 87 de ani de la acest eveniment istoric, să ne amintim că arta și cultura populară sunt comori care ne definesc identitatea.

Acei oameni simpli din Costiceni ne-au lăsat o lecție prețioasă despre dăruirea pentru frumos și despre puterea culturii de a ne uni în jurul valorilor autentice. Să păstrăm vie flacăra culturii tradiționale și să fim mândri de rădăcinile noastre!

Membrii faimoasei Orchestre de muzică populară „Izvoraș” din Costiceni, sub conducerea artistică a lui Vladimir Șeremet, Lucrător Emerit al Culturii din Ucraina

 Membrii orchestrei sunt fotografiați în aer liber, într-un cadru natural, care reflectă autenticitatea și legătura lor profundă cu tradiția muzicală românească

 Înființată în 1948 de către rapsodul Toadere Captari, orchestra „Izvoraș” a fost prima formație artistică populară românească din regiunea Cernăuți de după război. Cu o puternică încorporare în tradiția tarafului vechi moldovenesc, „Izvorașul” a jucat un rol esențial în păstrarea și promovarea muzicii populare românești în ținut. 

În ciuda succesului și recunoașterii de care s-a bucurat, orchestra a fost desființată în 2018, imediat după sărbătorirea jubileului de 70 de ani, marcând astfel sfârșitul unei ere în muzica populară din localitatea Costiceni. Fotografiile de mai jos pot fi găsite în cartea „Toadere Captari - un veritabil rapsod de pe Valea Prutului” de Sergiu Barbuța.

 

1983

1981 

În aceste fotografii de arhivă, realizate în 1981 și 1983, îi vedem pe membrii fanfarei de elevi ai Școlii de Muzică din Costiceni, mândri și pasionați, în timpul unor evenimente festive organizate în sat. Îmbrăcați în uniforme elegante și purtând instrumente muzicale, acești tineri talentați au adus bucurie și emoție comunității locale.


În perioada 8-11 ianuarie 1988, colectivul Orchestrei de muzică populară „Izvoraș” din Costiceni (regiunea Cernăuți), sub îndrumarea maestrului Vladimir Șeremet, a realizat o acțiune remarcabilă, deplasându-se în zona de excludere de la Cernobîl. Aceștia au susținut peste 10 spectacole de muzică folclorică românească pentru lichidatorii consecințelor accidentului nuclear.

În mod special, artiștii din Costiceni au concertat pentru militarii din districtele „Kiev”, „Moscova”, „Subcarpatia” și „Odesa”. În ultimele două districte militare serveau numeroși etnici români, dornici să asculte cântecele noastre populare.

Gestul artiștilor a avut un impact profund asupra celor implicați în eforturile de lichidare a dezastrului nuclear. Muzica populară românească, interpretată cu suflet de membrii orchestrei, a readus o rază de lumină și speranță în inimile militarilor.

Este demn de remarcat că membrii orchestrei „Izvoraș”, împreună cu domnul Vladimir Șeremet, au dat dovadă de curaj și sacrificiu, punându-și chiar sănătatea în pericol pentru a aduce un strop de bucurie și alinare în sufletele lichidatorilor.

Din delegația artiștilor care s-au deplasat la Cernobîl au făcut parte:
Vladimir Șeremet, conducătorul Orchestrei „Izvoraș” (vioară),
Victor D. Captari (clarinet),
Victor Rotari (acordeon),
Ion M. Dogolici (contrabas),
Valeriu I. Cuciuc (țambal),
Ludmila G. Arcan (vioară),
Alexandra D. Panciu din Vancicăuți (vioară),
Mihai V. Captari (trompetă),
Dumitru V. Captari (contrabas),
Ghenadie V. Caba (clarinet),
Iurie S. Cioban din Șendreni (acordeon),
Vladimir I. Panciu din Vancicăuți (acordeon),
Andrei Colac, șeful Casei de Cultură din Costiceni,
soliștii Valentina Colac, Iulia și Călin Bidașcu.
Moderatorii concertelor au fost Iurie V. Vataman și Vadim V. Captari.

Sursa text și foto: Toadere Captari: un veritabil rapsod de pe Valea Prutului (100 de ani de la naștere) : fenomenul muzical-artistic din Costiceni / Sergiu Barbuța. – Dorohoi : Prospexi, 2023.








 

Iunie 1938. București. Tinere românce din satul Vancicăuți, ținutul Hotin, îmbrăcate în costum popular, la o serbare națională organizată de Fundația Culturală „Principele Carol”.

 

Un meci amical disputat între echipa de fotbal din Nesvoia și echipa de fotbal din Stălinești (anii 1975-77).

În perioada postbelică, una dintre primele apariții notabile pe scena națională al colectivului orchestrei „Izvoraș” a avut loc în anul 1956. Pe data de 5 februarie, orchestra virtuosului instrumentist a reprezentat regiunea Cernăuți la Concursul Republican al Colectivelor Amatoricești de Artă Muzicală, eveniment cultural desfășurat în orașul Kiev, capitala Ucrainei Sovietice.
De remarcat că atunci orchestra satului Costiceni a devenit laureată a concursului respectiv. Componența orchestrei în acea perioadă includea următorii instrumentiști, de la stânga la dreapta: Toadere Constantin Captari (vioară),  Toadere Ion Captari (tropetă), Serghei Toadere Captari (mandolină), Grigore Anastas (acordeon), Andrei Toadere Rața (contrabas), un instrumentist ucrainean pe nume Chibici (țambal), Hariton Constantin Captari (vioară) și Vladimir Petru Zagorschi (chitară).

Taraful lui Toadere Captari pe bulevardul Hresciatic


Corul de copii și tineret al satului Vancicăuți (anii 60)

Fotografia, realizată prin anii ’30, surprinde un grup mare de elevi și profesori de la școala primară din Costiceni. Copiii sunt îmbrăcați în costume naționale românești, băieții purtând cămăși albe cu brâuri, iar fetele ii tradiționale și cătrințe, multe dintre ele având mărgele la gât. Profesorii și câțiva lucrători sanitari din localitate, sunt poziționați în centrul fotografiei. Printre aceștia se numără directorul școlii George Munteanu și învățătorul Epifanie Supocoinâi -  importanți animatori culturali din Costiceni în perioada interbelică. Fundalul arată clădirea fostei școli, iar în partea dreaptă se observă o gospodărie.

A doua fotografie completează procesul educațional în școală și surprinde un moment de sărbătoare, unde copiii joacă hora. Ei sunt acompaniați de o mică formație muzicală. Școala din Costiceni nu era doar un loc de învățătură, ci și un centru de păstrare a tradițiilor românești, unde dansul, muzica și portul popular făceau parte din educația copiilor.

Cernăuți, 1977. Fotografiile îi înfățișează pe artiștii amatori români din regiunea Cernăuți, participând la Festivalul de cântece populare „Izvorul”, organizat pe platoul de filmare al televiziunii regionale de stat din Cernăuți de către regizorul Benedict Pucaevici (pe foto - în centru, originar din Pătrăuții de Jos pe Sirețel cu origini gurale, polonofon și vorbitor de română).

Printre participanți se remarcă Toadere Captari, cunoscut instrumentist și meșter popular din Costiceni, și nepoata sa Iulia Captari-Bidașcu, care la acea vreme era conducătoare artistică la Casa de cultură din Costiceni.

Orchestra de muzică populară „Izvoraș” și Grupul vocal „Fetele din Costiceni”, pe platoul televiziunii cernăuțene (25 noiembrie 1969)

Artiștii amatori au fost însoțiți de Alexei Toderica al lui Gherasim, președintele gospodăriei agricole colective din Costiceni (bărbatul din partea dreaptă alături de grupul vocal).

În prim plan: Iulia Captari-Bidașcu

Ansamblul vocal „Fetele din Costiceni” de la stânga la drapta: Nina Lupoi-Chiriac, Iulia Captari-Bidașcu, Olga Cocostârc, Valentina Colac, Victoria Vatamanu, Zinaida Gortopan-Coșcodan, Maria Govornean-Captari, Ana Stanciu-Dogolici, Ludmila Bilic-Stanciu.
Rapsodul Toadere Captari din Costiceni, acompaniind-o la vioară pe cunoscuta interpretă Sofia Rotaru, supranumită „privighetoarea de la Marșenița”. De remarcat că Sofia Rotaru, cântăreață de origine română, considerată regina muzicii pop în țările Europei de Est, și-a luat zborul în lumea muzicii împreună cu orchestra „Izvoraș” din Costiceni, condusă de instrumentistul Toadere Captari. Artista poporului, originară din Marșenița, începând chiar de la prima ei ieșire pe scenă, pe când era elevă în clasa I și până să plece din să-și facă studiile la conservator, a fost de zeci de ori acompaniată de colectivul din Costiceni, în cadrul diferitor festivaluri folclorice, activități culturale și concursuri desfășurate la Noua Suliță, Cernăuți și Kiev.

Renumitul folclorist și muzicolog Pavel Dilion (cel din stânga), alături de familia sa. Vancicăuți (1936)

Postări populare