Sergentul Alexandru Melent din Negrinți, în armata română

La 12 octombrie 1929, sergentul Alexandru Melenti, fiul lui Ilie (n. 1906), originar din satul #Negrinți, județul Hotin, aflat atunci în serviciul militar în armata română, a trimis acasă o fotografie deosebit de prețioasă. În imagine, el apare în picioare, alături de un camarad bulgar, așezat pe scaun. Această fotografie nu este doar o simplă amintire de familie, ci și o mărturie istorică, care ne amintește cât de important este să păstrăm asemenea relicve ce ne oferă o privire vie asupra trecutului. Fotografie oferită de Oleg Melenti



 

Manifestare sovietică desfășurată la Costiceni. Profesorul Vladimir G. Botezat împreună cu elevii locali

 

Fotografia surprinde o manifestare sovietică desfășurată în satul Costiceni, unde profesorul Vladimir G. Botezat pozează împreună cu un grup de elevi de la școala medie din localitate.
În fundal se poate observa un banner cu mesajul „Да здравствует Советская Родина!” (Trăiască Patria Sovietică!), un slogan comun în perioada sovietică, care reflecta loialitatea față de statul sovietic și idealurile comuniste.

O manifestație sovietică organizată la Costiceni (anii 80)

 

„Spre comunism cu pași triumfători!” Ecouri ale patriotismului de altădată... Fotografia surprinde o manifestație din anii ’80, organizată în localitatea Costiceni, regiunea Cernăuți, pe vremea Uniunii Sovietice. Localnici, în special tineri, mărșăluiesc pe strada principală purtând drapele roșii ale URSS și ale altor republici sovietice.

Elevii de la Școala Medie din Costiceni, alături de profesorul Serghei Captari (Kiev, 1956).

 

Elevii de la Școala Medie din Costiceni, alături de profesorul Serghei Captari (Kiev, 1956).

„Copil fiind, vărul și vecinul meu Toadere Captari m-a învățat să cânt la frunză, la fluier și la mandolină... Datorită acestei amintiri am hotărât să organizez în școală un ansamblu de elevi. Opt băieți cântau din fluiere, patru fetițe îi acompaniau din balalaici cu șase strune, iar eu cântam cu baianul. Repertoriul era alcătuit din melodii populare românești și rusești. Fetele, pe lângă acompaniament, mai cântau și cu vocea. Toți erau elevi în clasa I-a.
În anul 1956 ansamblul nostru a participat la olimpiada republicană din orașul Kiev. Am fost premiați cu locul doi pe Ucraina. Eu, ca organizator, am fost răsplătit cu o diplomă de la Ministerul Învățământului, cu un baian – instrument muzical și cu 120 de ruble sovietice. Iar școala a obținut un set de domre. Peste puțin timp am devenit „Excelent în educația publică din Ucraina", iar după aceasta mi-au încredințat să conduc și corul de la casa de cultură", a mărturisit Serghei Captari (1926-2006).

În anul 1956 ansamblul nostru a participat la olimpiada republicană din orașul Kiev. Am fost premiați cu locul doi pe Ucraina. Eu, ca organizator, am fost răsplătit cu o diplomă de la Ministerul Învățământului, cu un baian – instrument muzical și cu 120 de ruble sovietice. Iar școala a obținut un set de domre. Peste puțin timp am devenit „Excelent în educația publică din Ucraina", iar după aceasta mi-au încredințat să conduc și corul de la casa de cultură", a mărturisit Serghei Captari (1926-2006).

Elevii și profesorii Școlii medii din localitatea Dranița/Șendreni

În fotografie apar elevii și profesorii Școlii medii din localitatea Dranița/Șendreni, grupați pentru o poză de grup. În centrul imaginii se distinge profesorul Deomid Savca, originar din Costiceni. Dispuși pe rânduri, cu privirile îndreptate spre aparat, aceștia transmit seriozitatea și rigoarea vieții școlare din acea vreme.
Dacă cineva deține mai multe informații despre această fotografie sau despre oamenii surprinși aici, vă rog să le împărtășiți în comentarii.



O formație muzicală din localitatea Mămăliga

 

Fotografia prezintă o formație muzicală din localitatea Mămăliga, regiunea Cernăuți.
De la dreapta la stânga: Toadere Nistrean – acordeon, Vlad Malear – tobă, Ilarion Duminica – trompetă, Axentie – saxofon, Valeriu Abramciuc – saxofon, Valeriu Usaci din Nesvoia – trombon
Fotografie oferită de Vlad Malear.

Elevii de la Școala de Mecanizatori din Stăuceni, raionul Hotin (15 august 1944)

 

În imagine sunt elevii (cu rezultate excelente la învățătură) de la Școala de Mecanizatori din Stăuceni, raionul Hotin (15 august 1944)

Ștefan Șeremet din Costiceni, alături de camarazii de arme (Primul Război Mondial)

Aceasta este o fotografie veche din perioada Primului Război Mondial (anii 1914-1918). În imagine apar patru bărbați îmbrăcați în uniforme militare și purtând căciuli tradiționale de tip papakha.

Unul dintre bărbați este Ștefan Șeremet al lui Gheorghe din Pol-Vancicăuți, Costiceni (situat în primul rând, cel din dreapta). Ceilalți trei bărbați din fotografie sunt camarazii săi de arme din aceeași localitate. Fundalul întunecat scoate în evidență figurile celor patru bărbați, care pozează cu o expresie serioasă, probabil reflectând vremurile grele ale războiului.

Ștefan Șeremet a fost soldat în Regimentul 13 Infanterie „Belozersk” (Armata Țaristă) și a murit în timpul „Ofensivei lui Brusilov”, fiind dat dispărut pe 18 august 1916, la hotarul dintre actualele regiuni ucrainene Ternopol și Liov.

Elevii din Costiceni, aliniați în fața monumentului lui Lenin

Elevii din Costiceni, aliniați în fața monumentului lui Lenin, participă la o ceremonie specifică perioadei sovietice, în care școala devenea un instrument al propagandei comuniste.


Ion și Prohor Captari, locuitori ai satului Costiceni (anul 1930)

 

Fotografiile îi înfățișează pe Ion și Prohor Captari, locuitori ai satului Costiceni (anul 1930).
Fotografiile sunt ușor deteriorate, dar păstrează o valoare istorică importantă.


Serbare de Crăciun la Grădinița din Costiceni (23 decembrie 1993)

 

Serbare de Crăciun la Grădinița din Costiceni (23 decembrie 1993).
Copiii, îmbrăcați în costume tradiționale românești, stau așezați în două rânduri, iar în spatele lor se află educatoarele instituției preșcolare, de asemenea îmbrăcate în port popular.

Gheorghe Șuhani în vizită la Boian

 

În această fotografie îl vedem pe Gheorghe Șuhani, fiu al satului Boian, care, după o perioadă de refugiu în România, s-a întors acasă. Este așezat pe o laiță, alături de surorile sale, Anuța și Măriuța.
Gheorghe poartă un costum simplu și elegant, iar surorile lui sunt îmbrăcate în frumoase straie populare românești.
Imaginea transmite emoția revederii, legătura puternică de familie și dorul de locurile natale.
Fotografia a fost oferită de Maria Sava din Iași.

Teodora și Teodor Cucu din localitatea Vancicăuți (anii ’20)

 

Teodora și Teodor Cucu din localitatea Vancicăuți (anii ’20).
În perioada interbelică, Teodor lucra ca muncitor feroviar, iar Teodora se ocupa de gospodărie. Împreună au crescut și educat 11 copii.
Din păcate, în anul 1932, Teodora s-a stins din viață. Ulterior, Teodor s-a recăsătorit cu Dominica Doholici, o văduvă din Costiceni – după cum ne-a relatat doamna Elena Pistrui Maximean din București, nepoata lui Teodor Cucu, a cărei mamă, Alexandra Cucu, s-a refugiat în România în anul 1944.
Această fotografie nu doar că le surprinde chipurile, ci și păstrează o frântură din istoria comunității noastre, fiind o mărturie a vieții și a vremurilor de atunci.

O familii din Costiceni (perioada interbelică)

 

Fotografie a unei familii din Costiceni, județul Hotin. Chipuri simple și o atmosferă de demnitate rurală, păstrată peste timp.

Un grup de elevi ai Școlii din Costiceni în timpul orelor de studiu

 

Această fotografie, realizată la mijlocul anilor '70, surprinde un grup de elevi ai Școlii din Costiceni în timpul orelor de studiu. În imagine, copiii sunt așezați ordonat în bănci, atenți și concentrați asupra lecției, sub îndrumarea unui profesor.

O fanfară rurală alcătuită din instrumentiști din satele Nesfoia, Bălcăuți și Iarivka

 

Fotografia prezintă o fanfară rurală alcătuită din instrumentiști din satele Nesfoia, Bălcăuți și Iarivka (Hajdeu de Sus). (anii 1981-1984). Muzicanții, îmbrăcați în cămăși albe, sunt așezați pe scaune în fața unei clădiri, ținând instrumente de suflat - trompete și tromboane. În fundal se observă și o tobă mare. Cadrul natural și atmosfera relaxată ilustrează spiritul comunitar al acestei fanfare care aducea viață și culoare evenimentelor locale.

Reîntâlnirea unei familii despărțite de sârma ghimpată (anii ’60)

 

Fotografia surprinde reîntâlnirea unei familii despărțite de sârma ghimpată (anii ’60). Ion Surugiu, țăran din Vancicăuți, îl primește în vizită pe fiul său, Vladimir, refugiat în România după evenimentele din anii ’40. Imaginea exprimă bucuria revederii și subliniază rezistența legăturilor familiale în fața contextului istoric și politic.

Postări populare